Societatea SIND ROMÂNIA SRL a fost înființată, în 1992,
de cele trei mari confederații sindicale – CNSLR, Cartel Alfa și CSI
Frăția –, pentru a jefui, practic, așa după cum aveam să constatăm
ulterior, în interes de gașcă, bazele turistice și de agrement ale
Uniunii Generale a Sindicatelor din România, instituție care, după cum
am arătat deja în numerele noastre anterioare, n-a fost niciodată
desființată.
Printr-un abuz de fapt și de drept greu de admis și de înțeles, UGSR, deși a existat în toți acești ani, a fost ținută în afara mișcării sindicale.
Liderii marilor confederații sindicale înființate după 1989 au preluat patrimoniul sindical și, după ce l-au împărțit frățește, l-au devalizat continuu și premeditat, înstrăinând bunuri de valori imense ce aparțineau,
de drept și de fapt, milioanelor de pensionari (azi), cotizanți (ieri)
ai UGSR. Tot ce s-a adunat de-a lungul unui secol de existență în
patrimoniul UGSR, instituție ai cărei membri cotizau regulat cu 1 la
sută din salariu (în 1989 numărul lor era de 7,5 milioane de cotizanți),
a fost prăduit în ultimele două decenii de câțiva indivizi care, în loc
să ocupe celulele închisorilor, au devenit multimiliardari ai
tranziției și/sau politicieni cunoscuți, ori au rămas boieri sindicali
controlați de putere, oricare ar fi fost ea.
După ce, în numărul anterior al publicației noastre, am arătat,
pe scurt, modul de fraudare a patrimoniului UGSR, astăzi vom demonstra,
concret, cum s-a realizat aceasta în cazul patrimoniului turistic al
UGSR.
Scurt istoric al patrimoniului UGSR
Pentru a înțelege mai bine Marele Jaf al începutului de secol 21
(este vorba despre un jaf de mai bine de o jumătate de miliard de euro,
după aprecierea unora), prezentăm un scurt istoric al constituirii UGSR
și trecerii patrimoniului acestuia din proprietatea celor aproximativ
7,5 milioane de membri cotizanți, câți erau în evidența UGSR în
decembrie 1989 (dintre ei, 4,7 milioane sunt, astăzi, sunt pensionari!),
în administrarea frauduloasă a liderilor marilor patru confederații
sindicale CNSLR Frăția, Cartel Alfa, BNS și CSDR.
Uniunea Generală a Sindicatelor din România (UGSR) s-a înființat în
anul 1906, la Congresul din 13–15 august, iar în 1945 și-a schimbat
denumirea în Confederația Generală a Muncii. Noua denumire a fost
păstrată până la Congresul din 16–19 mai 1966, când CGM revine la
denumirea istorică, pe care a avut-o la înființare, de UGSR.
Ca structură internă, UGSR-ul avea comisii pe domenii. Una dintre
aceste comisii era şi Comisia pentru tratament balneoclimateric şi
odihnă, care desfăşura activitatea de turism intern şi de tratament
balnear şi odihnă (prin staţiunile proprii ale UGSR şi prin cele ale
Ministerului Turismului) şi de turism internaţional. Această comisie
gestiona patrimoniul balnear proprietate a UGSR.
În anul 1989, Comisia balneo din cadrul UGSR funcţiona sub conducerea
Consiliului Central, iar după 25 decembrie 1989 a trecut statutar în
subordinea Comitetului Naţional Provizoriu al UGSR, întrucât Consiliul
Central al UGSR a fost destituit.
Comitetul Naţional Provizoriu de Organizare a Sindicatelor Libere din
România (CNPOSLR) al UGSR, hotărăşte înfiinţarea Administraţiei
Centrale a Caselor de Odihnă şi Tratament a Sindicatelor Libere din
România, care ia fiinţă în locul fostei Comisii pentru tratament
balneoclimateric şi odihnă. Menţionăm că, înfiinţată legal, această
administraţie a funcţionat până la 01.03.1990, când CNPOSLR emite o
hotărâre pe baza căreia, începând cu 01.03.1990, Administraţia Centrală a
Caselor de Odihnă şi Tratament îşi schimbă denumirea în Direcţia
Economică a Caselor de Odihnă şi Tratament ale Sindicatelor (care
administra, gestiona imobilele cu activitate de tratament balnear şi de
odihnă ale UGSR).
În respectiva hotărâre, referitor la patrimoniul acestei direcţii,
s-a specificat (în art. 1) că această Direcţie a Caselor de Odihnă şi
Tratament ia fiinţă prin reorganizarea fostei „Comisii pentru Tratament
Balneoclimateric şi Odihnă”, în condiţiile în care nu există un act de
desfiinţare sau reorganizare a UGSR-ului căreia îi aparţinea comisia.
Menţionam că CNPOSLR, organul de conducere al UGSR, nu a transferat
către CNSLR, respectiv Consiliul General constituit la 29.06.1990, în
varianta Ciorbea Victor, nimic din structura patrimoniului UGSR,
implicit din ceea ce administra Direcţia Generală a Caselor de Odihnă
(organizată prin Hotărârea nr. 1035/22.03.1990).
De
altfel, printr-o convenție încheiată în anul 1992 între cele trei
confederații (CNSLR, Confederaţia Frăţia, Confederaţia Cartel Alfa),
care stă la baza înfiinţării SC SIND ROMÂNIA SRL, se recunoaşte faptul
că „Societatea Comercială SIND ROMÂNIA SRL ia ființă prin
transformarea – ilegală, n.red. – a Direcției Economice a Caselor de
Odihnă și Tratament ale Sindicatelor”, iar „capitalul social al societăţii provine din patrimoniul Direcției Economice a Caselor de Odihnă și Tratament ale Sindicatelor – care, statutar şi juridic, era subordonată UGSR – şi este împărţit astfel: CNSLR – 33,34 la sută; Confederaţia Frăţia 33,33 la sută; Confederaţia Cartel Alfa 33,33 la sută”.
Conventia de infiintare a SIND ROMANIA si impartirea procentajului intre cele trei confederatii sindicale
Rezultă așadar, din cele de mai sus, că patrimoniul UGSR, care era
administrat de Comisia balneo a UGSR, a fost preluat, cu bună știință și
în mod ilegal, de către alte entități sindicale în administrarea lor
frauduloasă. Așa a început Marele Jaf al patrimoniului imobiliar al
UGSR, după ce fondurile bănești ale uniunii, de aproximativ 5 miliarde
de lei la valoarea din 1989, fuseseră deja sifonate de noii capi
sindicali.
Ca o primă concluzie trebuie reținut așadar faptul că în cadrul UGSR
funcţiona ca direcţie distinctă „Direcţia Caselor de Odihnă şi Tratament
a Sindicatelor”, structură administrativă care nu avea calitatea de
persoană juridică şi nu avea patrimoniu propriu, având ca obiect de
activitate administrarea patrimoniului staţiunilor din subordinea CC al
UGSR, iar aceasta subsuma toate imobilele deţinute în proprietatea UGSR
sindicatelor, unităţi pentru turism balnear şi refacere a capacităţii de
muncă pentru salariaţii şi pensionarii membri de sindicat. În baza
biletelor de odihnă şi tratament emise de aceasta, membrii de sindicat
beneficiau de concedii subvenţionate în hoteluri de 2 şi 3 stele. Ei
bine, asupra acestei direcții s-au concentrat autorii jafului, adică
aceia ce aveau să devină boierii sindicali ai patriei, iviți din din
magma sulfuroasă a evenimentelor din decembrie 1989.
Premeditarea fraudei s-a făcut prin falsificarea de documente
Înainte de a înființa societatea prin care aveau să preia în
administrare patrimoniul turistic al UGSR, autorii jafului au încercat
să-și acopere operațiunea cu documente juridice, pentru a nu răspunde
material și penal mai târziu, atunci când se va descoperi jaful, pentru
aceste fraude în formă continuată. Astfel, reprezentanții CNSLR au
recurs, încă din iulie 1990, la falsificarea unui document fundamental
pentru ceea ce avea să urmeze. Este vorba, după cum am arătat deja în
numărul nostru anterior, despre elaborarea, la data de 4 iulie 1990, a
unui proces-verbal de predare primire a patrimoniului fostului CC al
UGSR, semnat din partea CNSLR de către Minică Boaje, în calitate de
vicepreşedinte al CNSLR şi primitor, pe de o parte, şi de Ilie Porojan,
ca reprezentant al Comitetului Naţional Provizoriu de Organizare a
Sindicatelor Libere din România al UGSR, pe de altă parte, prin care se
predă de către comitet şi se preia de către CNSLR întregul patrimoniu al
UGSR de la 31.12.1989.
Acest proces-verbal este un fals, întrucât preşedinte în acea
perioadă al Consiliului Naţional al UGSR era Ştefan Călinescu, care nu a
împuternicit pe Ilie Porojan pentru a preda patrimoniul UGSR şi, mai
mult, nici măcar preşedintele Consiliului Naţional provizoriu nu avea
dreptul să predea patrimoniul UGSR fără o hotărâre expresă în acest sens
a Congresului UGSR, care nu a semnat şi nici nu a împuternicit pe
nimeni în acest sens.
De specificat că Minică Boaje nu îndeplinea funcţia de vicepreşedinte
al CNSLR, nefiind ales la Congresul din 28–29 iunie 1990 al CNSLR.
Patrimoniul UGSR a fost jefuit şi devalizat începând cu 1 ianuarie
1990 până în prezent, iar „procesul verbal de predare-primire” din
04.07.1990, între UGSR şi CNSLR, a fost întocmit, probabil, retroactiv.
Înființarea SIND ROMÂNIA – „aspiratorul” ilegal al averii comune a 7,5 milioane de români
La 17 august 1992, Confederația Națională a Sindicatelor Libere din
România (CNSLR), reprezentată prin Victor Ciorbea, Confederaţia
Naţională Sindicală (CNS) Cartel Alfa, reprezentată prin Liviu Luca, şi
Confederaţia Sindicatelor Independente (CSI) Frăția, reprezentată prin
Miron Tudor Mitrea, în calitate de asociaţi, înfiinţează societatea cu
răspundere limitată SIND ROMÂNIA. Societatea are ca obiect principal de
activitate prestaţiile turistice. Capitalul social la înfiinţarea
societăţii este de 1.605.552.000 de lei, repartizat, după cum am arătat
deja, astfel: 33,34 la sută CNSLR, 33,33 la sută Cartel Alfa, 33,33 la
sută CSI Frăţia. Aportul în natură – casele de odihnă și tratament
proprietatea UGSR, iar aportul în numerar la capitalul social, tot din
fondurile UGSR, a fost de 642.220.800 de lei. Reamintim faptul că
asociaţii menţionaţi nu aveau calitatea de proprietari ai patrimoniului
UGSR.
7 nov. 1991: ÎMPĂRȚIREA PRĂZII ÎNTRE CIORBEA, HOSSU ȘI MITREA (pag 1)
7 nov. 1991: ÎMPĂRȚIREA PRĂZII ÎNTRE CIORBEA, HOSSU ȘI MITREA (pag 2)
Trebuie amintit faptul că Uniunea Generală a Sindicatelor din România
deţine imobile în 16 staţiuni de odihnă şi tratament din România.
Clădirile au fost fie construite de UGSR din fonduri proprii, fie
primite de-a lungul timpului prin decrete, hotărâri de Guvern, hotărâri
ale Consiliului de Miniştri etc., iar terenurile aferente acestor
clădiri sunt acordate de către statul român UGSR-ului în folosinţă
gratuită pe perioadă nedeterminată. SIND ROMÂNIA devenea astfel
administratorul celui mai mare portofoliu hotelier din România, deținând
peste 18.000 22.000 de locuri de cazare.
Numai că înființarea și funcționarea SIND ROMÂNIA SRL s-a făcut prin
încălcarea flagrantă a legislației în vigoare, prin fraudă, înșelăciune,
fals în acte, declarații mincinoase și alte ilegalități comise de cei
care au înființat această societate.
Analiză tehnică: ilegalități în serie, descoperite chiar în documentele societății
O analiză a documentelor la care am avut acces pe parcursul
documentării acestui material (acte constitutive ale societății extrase
de la ONRC), referitoare la SC SIND ROMÂNIA SRL, duce la câteva
concluzii de care organele în drept vor trebui să țină seamă în
anchetele ce vor urma.
Iată câteva dintre constatările noastre:
1. Întocmirea actelor oficiale pe baza cărora funcţionează societatea
nu respectă prevederile Legii nr. 31/1990 cu modificările şi
completările ulterioare.
2. Documentele obligatorii a fi publicate la Oficiul Registrului
Comerţului sunt transmise cu foarte mare întârziere de către SC SIND
ROMÂNIA SRL, existând chiar diferenţe de conţinut pentru documente care
trebuie să fie identice.
3. Funcţionarea societăţii SC SIND ROMÂNIA SRL nu se bazează pe
actele constitutive ale acesteia cum ar fi legal, ci doar pe
dispoziţiile date de către cele patru confederaţii, chiar dacă acestea
contravin legislaţiei în vigoare şi actelor constitutive ale SC SIND
ROMÂNIA SRL.
4. Întreaga existenţă a SC SIND ROMÂNIA SRL, capitalul social,
patrimoniul acesteia au la bază, cum am amintit, acte false, declaraţii
mincinoase, lipsa de documente, fraudă, înşelătorii, fals în acte făcute
de confederaţiile care au înfiinţat societatea (Confederaţia Națională a
Sindicatelor Libere din România, CSI Frăția, Cartel Alfa) şi mai apoi
şi de către cei care au primit în anul 1997 prin „cesionare ” (conform
înregistrărilor de la Oficiul Național al Registrului Comerţului) de
cote părţi din capitalul social al SC SIND ROMÂNIA SRL, respectiv
Confederaţia Sindicatelor Democratice din România (CSDR), Blocul
Naţional Sindical (BNS), Asociaţia Caselor de Cultură ale Sindicatelor
din România.
Încălcarea flagrantă a Legii nr. 31/1990
Iată, spre exemplu câteva exemple de încălcare a legilor și a actelor normative la SC SIND ROMÂNIA SRL.
În actul constitutiv al societății, din 17 august 1992, sunt
încălcate prevederile Legii nr. 31/1990 completată și modificată.
Conform art. 7, pct. d, din Legea 31/1990, „actul constitutiv al
societăţii în nume colectiv, în comandită simplă sau cu răspundere
limitată va cuprinde(…)lit. d) capitalul social cu menţionarea aportului
fiecărui asociat în numerar sau în natură, valoarea aportului în natură
şi modul evaluării”.
În documentele care au stat la baza înfiinţării SC SIND ROMÂNIA SRL –
contractul de societate –, la art. 4 se specificau următoarele:
„Capitalul social la înfiinţare este de 1.605.552.000 de lei, fiind
împărţit în 1605 părţi sociale a 100.000 fiecare parte, repartizate după
cum urmează (…)”.
Nu este specificat aportul în natură (nominalizarea acestuia) pentru
fiecare dintre acţionarii care au constituit societatea (respectiv
Cartel Alfa, CNSLR şi CSI Frăția) şi nici – foarte important! – nu sunt
puse la dosar actele de proprietate ale fiecărui aport în natură la
capitalul social de către cele trei confederaţii.
Astfel, nu se prezintă documentele (foile) de vărsământ ale
capitalului social pentru suma de 642.220.800 lei care (aşa cum este
arătat la art. 5 din Contractul de societate al SC SIND ROMÂNIA)
REPREZINTĂ APORT ÎN NUMERAR AL CELOR TREI CONFEDERAŢII.
Aportul în natură de 963.331.200 lei înscris – în contractul de
înfiinţare a societăţii – ce ar fi fost adus de cele trei confederaţii
la capitalul social al SC SIND ROMÂNIA SRL este justificat şi dovedit pe
baza „bilanţului contabil” la data de 31.03.1992… al Direcţiei Caselor
de Odihnă şi Tratament ale Sindicatelor prin reorganizare.
Deci aportul în natură al confederaţiilor (Cartel Alfa, CNSLR şi
Frăţia) este probat de un bilanţ contabil al unei alte entităţi, care
este doar societatea ce administra patrimoniul caselor de odihnă şi
tratament ale sindicatelor (până în anul 1992, când a fost jefuită de
patrimoniu) şi care era în subordinea UGSR.
De asemenea, sunt diferenţe între Contractul de constituire a
societăţii SC SIND ROMÂNIA SRL semnat în faţa notarului Saimovici Ilie
la data de 17.08.1992 şi datele înregistrate la ONRC aferente aceluiaşi
contract la 28.09.1992 (aşa cum se poate observa din tabelul de mai
jos).
Referinţă Contract societate 1992/ROL ONRC/1992/ROL
Capital subscris 1.605.552.000 1.605.600.000
Capital vărsat 1.605.600.000
Aport natură 963.331.200 963.360.000
Aport lei 642.220.800 -
Nr. părţi sociale 1.605 16.056
Valoare părţi sociale 100.000 100.000
În Contractul de societate înregistrat cu nr. 23591 la notarul de
stat Simovici Ilie la data de 17.08.1992 nu se face dovada viramentului
sumelor aferente aportului în numerar pentru fiecare confederaţie în
parte (nici total, nici parţial), cu toate că la ONRC este înscris că au
fost depuse atât sumele constituind aport în numerar, cât şi valoarea
aportului în natură (care oricum nu le aparţine, ele fiind ale altei
societăţi, respectiv UGSR). Nu se specifică nici cotele părţi aferente
confederaţiilor de vărsăminte în lei la constituirea capitalului social
şi nici documentele de proprietate ale obiectivelor (imobilele)
reprezentând aport, în natură, din partea fiecărui asociat, cu dovada
proprietăţii asupra acestora ale celor trei confederaţii.
Nu concordă nici numărul de părţi sociale înscris la ONRC cu cel înscris în contractul de societate la capitalul social.
Nu este specificat aportul în lei la ONRC, iar sumele care alcătuiesc
capitalul social sunt diferite (între contract şi înscrierea la ONRC).
Diferenţe sunt şi la procentele de participare la capitalul social
între cele două documente care ar trebui să fie identice. De asemenea,
în cadrul aceluiaşi contract de înfiinţare a SC SIND ROMÂNIA SRL, apar
procente diferite între aportul la capitalul social şi (Cap. 4 din
contract) cota de participare la dividende ale asociaţilor (Art. 9,
alineatul 8, pag. 5 din contract). Cu toate că acest lucru este permis
în legea română, cotele diferenţiate de participare la profit nu mai
apar specificate în modificările intervenite prin acte constitutive.
Întrebarea este: cum s-au împărţit dividendele între acţionari până în anul 1997?
Nu există dovezi ale depunerii capitalului social de către boierii sindicali
O altă ilegalitate vizează prevederile art. 36, alin. 1 și 2,
literele b, d și f din aceeași Lege nr. 31.1990, cu completările și
modificările ulterioare. Conform legii:
„1. În termen de 15 zile de la data încheierii actului constitutiv,
fondatorii, primii administratori sau, dacă este cazul, primii membri ai
directoratului şi ai consiliului de supraveghere ori un împuternicit al
acestora vor cere înmatricularea societăţii în Registrul Comerţului în a
cărui rază teritorială îşi va avea sediul. Ei răspund în mod solidar
pentru orice prejudiciu pe care îl cauzează prin neîndeplinirea acestei
obligaţii.
2. Cererea va fi însoţită de: a) actul constitutiv al societăţii; b)
dovada efectuării vărsămintelor în condiţiile actului constitutiv; c) în
cazul aporturilor în natură subscrise şi vărsate la constituire, actele
privind proprietatea, iar în cazul în care printre ele figurează şi
imobile, certificatul constatator al sarcinilor de care sunt grevate”.
Ei bine, nu există dovezi nici ale depunerii în numerar a sumelor
pentru constituirea capitalului social pe confederaţii (nici provenienţa
acestor sume) şi nici dovezi ale deţinerii în proprietate de către
confederaţii a imobilelor pe care le-au adus ca aport în natură.
Hotărârile AGA sunt trimise la ONRC cu întârziere de… ani întregi
O altă ilegalitate descoperită de noi este aceea privind înscrierea
la ONRC (Oficiul Național al Registrului Comerțului) a hotărârilor AGA
ale SIND ROMÂNIA SRL. Iată spre exemplu cazurile a trei dintre
reprezentanții (administratori) acestei societăți despre care se fac
referiri la mulți ani după ce au dispărut din societate.
Victor Bulacu și Sterian Mihăilescu au fost înregistrați la ONRC, în
1992, primul ca președinte, al doilea – ca administrator, prin Cererea
de mențiuni nr. 43852/20.101992. La 09.03.2004 și apoi la 28.05.2004 se
fac două mențiuni la ONRC referitoare la cei menţionaţi mai sus, în
sensul că se specifică retragerea din funcție a lor, în condiţiile în
care Victor Bulacu nu mai era în funcţie din data de 18.05.1998 (şi
între timp a decedat), iar Sterian Mihăilescu a mai fost pe funcţia de
director economic – fapt nespecificat în ONRC –, şi nu pe cea de
administrator, până în anul 2000. O altă neconcordanță este cea
privind-o pe Maria Mădălina Mustață, care a fost numită pe funcția de
preşedinte al consiliului de administraţie şi director general la
18.05.1998 şi i s-a reînnoit mandatul la 26.04.2004. A plecat prin
demisie – cerere făcută la data de 03.01.2005 – cu începere de la
01.02.2005, şi nu prin revocare din funcţie (aşa cum este specificat la
ONRC în Cererea de menţiuni nr. 207386/17052006).
Prin urmare, este necesar ca organele în drept să verifice realitatea
datelor înscrise ca aporturi la capital şi a documentelor care atestă
provenienţa capitalului şi apartenenţa acestuia la una dintre cele trei
confederaţii, toate majorările care apar înscrise la ONRC (care este
aprobarea, fundamentarea şi provenienţa lor).
„Răspândirile” de la SIND ROMÂNIA către alte societăţi ale acţionarilor s-au făcut prin încălcarea Legii nr. 31/1990
Pe de altă parte, conform statutului, patrimoniul UGSR este unitar. O
întrebare de bun simț ar fi aceasta: În ce instanţă statutară, dar şi
legală s-a luat hotărârea de a preda în administrare obiectivele SC SIND
ROMÂNIA SRL către societăţile ai căror acţionari sunt confederaţiile
acţionare şi în SC SIND ROMÂNIA SRL?
O astfel de hotărâre trebuia luată numai cu aprobarea AGA a SC SIND
ROMÂNIA SRL. Chiar dacă această hotărâre există, ea este ilegală,
întrucât se încalcă art. 192, pct. 2 din Legea nr. 31/1990, şi anume:
„Pentru hotărârile având ca obiect modificarea actului constitutiv este
necesar votul tuturor asociaţilor, în afară de cazul în care legea sau
actul constitutiv prevede altfel”. Se încalcă şi prevederile art. 193,
alin. 2 din aceeași lege. Un asociat nu poate exercita dreptul său de
vot în deliberările adunării asociaţilor referitoare la aporturile sale
în natură sau la actele juridice încheiate între ele şi societate.
Această aprobare, dacă există, este oricum ilegală, întrucât, pe de o
parte, SC SIND ROMÂNIA SRL nu este proprietară pe imobilele aduse în
capitalul social al acesteia – proprietarul legal este UGSR –, iar, pe
de altă parte, chiar dacă ar exista titluri de proprietate pe SC SIND
ROMÂNIA SRL, pentru imobilele din capitalul social al acesteia, ele sunt
obţinute ca urmare a unor acte întocmite în fals şi a uzului de fals în
formă continuată de către confederaţiile sindicale CNSLR Frăția, Cartel
Alfa, BNS şi CSDR.
O altă întrebare, a cărei rezolvare se află deja în lucru, pe masa unei instanțe a Judecătoriei Sectorului 1, este următoarea: Care sunt aprobările SC SIND ROMÂNIA SRL pe baza cărora acţionarul majoritar de la SC SIND ROMÂNIA SRL – respectiv CNSLR Frăția
(care, în baza unui contract de asociere în participațiune nr.
394/01.04.2010, primea dreptul de folosinţă asupra unor imobile ale SC
SIND ROMÂNIA SRL) –, subcontractează, la rândul ei, printr-un
contract de management, în anul 2011, către o terţă firmă (SC Tour
Mirinvest SRL, Timișoara), conducerea respectivelor sucursale ale SC
SIND ROMÂNIA SRL?
Să se prezinte oficial registrul asociaţilor care trebuia ţinut prin
grija administratorilor şi care trebuia să prevadă, printre altele,
partea din capitalul social care revine fiecărui asociat, numărul
părţilor sociale deţinute de fiecare asociat, transferul părţilor
sociale sau orice altă modificare privitoare la acestea. (S-a încălcat,
spre exemplu, și art. 198, pct. 1 din Legea nr. 31/1990: „Societatea
trebuie să ţină un registru al asociaţilor, în care se vor înscrie, după
caz, numele, prenumele, denumirea, domiciliul sau sediul fiecărui
asociat, partea acestuia din capitalul social, transferul părţilor
sociale sau orice altă modificare privitoare la acestea”, care se
coroborează cu pct. 2, acelaşi articol, şi anume: „Administratorii
răspund personal şi solidar pentru orice daună pricinuită prin
nerespectarea prevederilor de la alin. 1”.)
O altă neregulă vizează situaţiile financiare ale SC SIND ROMÂNIA SRL,
care nu au fost depuse după aprobarea lor de către adunarea generală a
asociaţilor, în termen de 15 zile, la Registrul Comerţului, în
conformitate cu Legea contabilităţii nr. 82/1991 republicată, spre a fi
publicate în Monitorul Oficial al României, în conformitate cu art. 185
din Legea nr. 41/1990, pct. 4 și 5. În aceste condiții, pe ce bază s-a
efectuat transmiterea părţilor sociale în anul 1997 (18 iulie),
înregistrată la Registrul Comerţului la data de 09.11.1998. A existat
aprobarea adunării generale a acţionarilor? – întrucât conform art. 202,
pct. 1, din Legea nr. 31/1990, „părţile sociale pot fi transmise între
asociaţi”, iar la acelaşi articol, pct. 2, se menţionează: „Transmiterea
către persoane din afara societăţii este permisă numai dacă a fost
aprobată de asociaţi reprezentând cel puţin ¾ din capitalul social” (în
cazul de față, de către cei doi acţionari, adică CNSLR Frăţia şi Cartel
Alfa). Hotărârea adunării asociaţilor, adoptată în condiţiile alin. 2,
se depune în termen de 15 zile la Oficiul Registrului Comerţului spre a
fi menţionată în registru şi publicată în Monitorul Oficial al României,
partea a IV-a. Astfel, nefiind îndeplinită procedura legală de
publicare ce trebuia efectuată de SC SIND ROMÂNIA SRL cu privire la
transmiterea de părţi sociale, nu s-au putut face nici cererile de
opoziţie de către UGSR (conform Legii nr. 31/1990) prin care să se
solicite instanţei repararea prejudiciului cauzat (prin transmiterea
către terţi a părţilor sociale), precum şi eventuala atragere a
răspunderii civile a asociaţilor care au cedat părţile sociale. În acest
caz s-au încălcat prevederile art. 202, alin. 2(3). „Transmiterea
părţilor sociale va opera, în lipsa unei opoziţii termenului de opoziţie
prevăzut de art. 62. Transmiterea părţilor sociale trebuie înscrisă în
Registrul Comerţului şi în registrul de asociaţi al societăţii” (se
încalcă prevederile art. 203, pct. 1, Legea nr. 31/1990, partea cu
registrul de asociaţi).
La fel, în toate şedinţele de Adunare Generală a Acţionarilor,
participanţii la respectivele adunări trebuiau să prezinte (şi să se
afle în dosarul de şedinţă) mandate, procuri speciale, împuterniciri din
partea confederaţiilor pe care le reprezentau, în care să se prevadă
data adunării pentru care este emisă procura specială, împuternicirea
din partea confederaţiei care emite procura specială (mandatul) pentru
fiecare punct de pe ordinea de zi şi specificarea votului (pentru,
împotriva sau abţinere) şi dacă se consideră necesar explicitarea
acestuia (art. 125/Legea 31/1990). Chiar dacă punctele de pe ordinea de
zi a adunărilor generale a acţionarilor SC SIND ROMÂNIA SRL au făcut
obiectul dezbaterilor în birourile operative ale confederaţiilor,
trebuie verificat dacă la dosarele adunărilor generale ale SC SIND
ROMÂNIA SRL existau procuri date de confederaţii şi dacă acestea
respectau hotărârile organelor de conducere ale confederaţiilor cu
privire la modalităţile de abordare şi soluţionare a punctelor înscrise
pe ordinea de zi a şedinţelor AGA a SC SIND ROMÂNIA SRL.
Dividendele societății au fost încasate fraudulos de către acționari
O altă problemă este cea a dividendelor societății. Urmare a
însuşirii frauduloase a patrimoniului turistic al UGSR şi a exploatării
acestuia prin SC SIND ROMÂNIA SRL, profiturile obţinute (din anul 1990
şi până în prezent) au fost în mare parte însuşite de „acţionarii”
societăţii sub formă de dividende, şi nu reinvestite, cum ar fi fost
legal.
Art. 272, alin. 1 din Legea nr. 31/1990 completată şi modificată
prevede: „Se pedepseşte cu închisoare de la 2 la 8 ani fondatorul,
administratorul, directorul său reprezentantul legal al societăţii care:
încasează sau plăteşte dividende, sub orice formă, din profituri
fictive ori care nu puteau fi distribuite, în lipsă de situaţii
financiare sau contrarii celor rezultate din aceasta”.
La art. 273 din aceeaşi Lege nr. 31/1990 se prevede că „se pedepseşte
cu închisoare de la 6 luni la 5 ani administratorul, directorul,
directorul executiv sau reprezentantul legal al societăţii care: acordă
împrumuturi sau avansuri asupra acţiunilor societăţii”. De exemplu, în
anul 1998, Cartel Alfa acordă un împrumut CSDR în sumă de 15.000 de
dolari, pentru care solicită garantarea cu 3 la sută din acţiunile
deţinute în SC SIND ROMÂNIA SRL de către CSDR – art. 3 din „Protocolul
de împrumut” nr. 532/03.03.1998 – activitate nespecifică şi
nereglementată de legile de organizare şi funcţionare ale sindicatelor.
Cele de mai sus sunt doar câteva dintre neregulile constatate de noi
într-o documentare făcută pe baza documentelor la care am avut acces,
nereguli suficiente pentru a-i trimite, pentru câțiva ani, la o casă de
„odihnă” dotată obligatoriu cu gratii la geamuri și lacăte la uși, pe
liderii sindicali care au jefuit cu bună știință patrimoniul UGSR.
În afara faptului că, de peste 20 de ani, cele patru confederații
sindicale (CNSLR Frăția, Cartel Alfa, BNS, CSDR) care și-au însușit
ilegal, fără just temei, patrimoniul UGSR, își însușesc din profitul
acestei societăți și dividendele (fără a mai aminti aici diversele
avantaje pe care le au din exploatarea bunurilor în discuție), asistăm
în ultimii ani şi la o decapitalizare şi încercare de înstrăinare prin
diverse mijloace a bunurilor din capitalul social al patrimoniul UGSR
(care oricum nu le aparţinea).
Astfel, în aprilie 2010 cele patru confederaţii acţionare, prin
fals!, la SC SIND ROMÂNIA SRL, hotărăsc într-o adunare generală să-şi
împartă – prin contracte de asociere în participațiune cu cedarea
dreptului de folosinţă –, în cotele părţi pe care le deţin în SC SIND
ROMÂNIA SRL, imobilele cu destinaţie turistică ce sunt înscrise în
capitalul social al societăţii. Fiecare confederaţie îşi constituie o
societate (unde sunt acţionari majoritari sunt) care să folosească
bunurile luate de la SC SIND ROMÂNIA SRL.
În anul următor, respectiv aprilie 2011, CNSLR Frăția, fără nicio
aprobare legală de la SC SIND ROMÂNIA SRL, semnează un contract cu SC TOUR MIRINVEST SRL, Timişoara
(nr. 663/20.04.2011), prin care cedează managementul SC SIND TOUR
TRADING SRL (societatea înfiinţată în anul 2010 – în care CNSLR Frăția
deține 95 la sută din capitalul social – pentru folosinţa imobilelor
provenite din SC SIND ROMÂNIA SRL) pentru o perioadă de nouă ani, contra
unei sume de 600.000 de euro/an (în condiţiile în care numai unităţile
din Herculane ale SC SIND ROMÂNIA SRL dădeau un profit de circa 3
milioane de euro/an). S-au externalizat achizițiile şi se plătesc
onorarii către firme din cadrul gupului MIRINVEST (inclusiv firma de
avocatură). Acest din urmă caz a fost deja rezolvat de către DNA, anul
trecut, prin trimiterea în fața instanței a celor responsabili, lista
obiectivelor astfel înstrăinate cuprinzând vile și hoteluri, precum: Hotel
Dacia – Herculane, Hotel Domogled – Herculane, Hotel Muncelul – Băile
Felix, Hotel Montana – Covasna, Hotel Someşul – Sângeorz-Băi, Vilele
Brădişor, Vidruţa, Complex comercial Voineasa, vile-apartament Voineasa,
Vila Predeal, Vilele 1–5 Vidra – toate aparținând, desigur, UGSR.
Este oare normal ca un grup restrâns de persoane să ia în mod abuziv
patrimoniul unei organizații cu o tradiție de peste 106 ani și să nu
răspundă în fața justiței pentru abuzurile și fraudele comise, iar
organizația UGSR, membru fondator al Organizației Internaționale a
Muncii (OIM) și singura organizație afiliată Federației Sindicale
Mondiale (FSM), să fie pusă în situația de a apela la justiție pentru a
fi pusă în drepturile ei legale?! Pentru o înțelegere mai exactă a mizei
afacerii SIND ROMÂNIA SRL, prezentăm o listă ce cuprinde principalele
informații despre activele de turism ale UGSR, însușite și
administrate/înstrăinate ilegal de liderii celor patru confederații
sindicale din România, exploatate apoi la maximum, dar lăsate în
paragină și devastate, fără a se investi nimic în modernizarea și
relansarea lor turistică.
Dan Badea
Material publicat în Ziarul Solidaritatea nr. 3
